A fost, pentru mine care l-am cunoscut îndeaproape (1962-1990), cel mai trist și mai cotroversat slujitor al Cuvântului dintre cei cu care am relaționat. L-am înțeles ca pe un personaj dostoievskian, în care se dădea o luptă între cel care voia să facă binele și cel care contribuia și lăsa să se întâmple cu totul […]

Era un om bun. Cum se zice: „bun de pus la rană”. Și așa a fost mereu: cum l-au cunoscut cei din copilărie, cei din tinerețea sa, și cum l-am cunoscut eu, spre apusul vieții dânsului, când nu precupețea răspândirea binelui nici când era în vârstă. Într-un cuvânt nu a vestit cuvântul prin vorbe cât

Era un om meticulos. Căuta să cunoască mult, cât mai mult posibil față de informațiile găsite la acea vreme. Această meticulozitate și dorința de căutare se manifesta din partea dânsului și în cele spirituale. Manolescu E. Constantin s-a născut în ziua de 3 decembrie 1894, în localitatea Greci, județul Dâmbovița, din părinții Ieremia și Elisabeta.